Să nu mă înjuraţi, postarea o să fie cam lungă. Enjoy!
Traseu: Braşov -- Ucea Mare -- Victoria -- stânga spre valea Viştei --Vf. Viştea Mare -- Vf. Moldoveanu --Vf. Viştea Mare -- Şaua Ozanelor-- Vf. Uscioara-- Şaua Podragului -- cabana Podragu -- valea Podragului -- Victoria --Braşov
and away we go!! |
Şi am pornit încrezători cu gândul că până la înserare vom ajunge până pe creastă, ...da' de unde atâta bucurie? Valea e deosebit de frumoasă, cu "peizaje" faine, trecători (buşteni) peste pârâu şi un adevărat traseu off-road până la poalele crestei. Până să ajungem la ultima sursă de apă, unii s-au riscat să bea din diferite izvoare care mai de care mai ispititoare, lucru care a şi facut victime printre noi.(unul dintre colegi s-a pomenit cu o diaree de toată frumuseţea) Aşa că recomand (novicilor) care nu-s tari de stomac să se gândească de 2 ori înainte, nu-i de glumă cu diareea pe munte, îi mai şi păgubiţi pe coechipieri de înjurături şi v-aţi şi f.... stricat :D tura pe munte.
Am ajuns înainte de apus pe un deal sub creastă, unde am şi campat. Ne-am recompensat cu vin fiert şi cântări şi glume bune. Şi vorba unui preten munţoman, Tuti, "nu-i tura completă dacă nu tragi o c*c*re pe munte"
A doua zi dimineaţa am pornit spre creastă şi Vf.Vistea Mare şi Moldoveanu. Vremea ne-a încurajat cu "go team!", asta până aproape de creastă, când odată ajunşi, valea Viştei s-a umplut de nori şi ceaţă. Tot răul spre bine, cu ajutorul ceţii am putut să vedem jos în vale un exemplu de fenomen Gloria.
Portia Vistei, ca o intrare spre o alta lume |
Noi am zăbovit un pic la Portiţa Viştei până să ne pornim iar la drum.
latura estică a Vf. Moldoveanu |
În spate, Vf. Vistea Mare. unde găsiţi şi căpriori negri.. |
Vedere spre Portita Vistei si Valea Sâmbetei |
Au ajuns şi ardeleni pe Moldoveanu
|
Pe Varful Moldoveanu |
Spre Iezer şi Crai |
de pe Vf. Vistea spre Vf. Moldoveanu |
O poză pe Viştea Mare care să facă toţi banii!
Pe varful Vistea Mare |
pe Varful Moldoveanu |
Mai facem câteva poze şi mai dăm nişte telefoane cu "salutări de pe acoperişul României" până să ne întoarcem pe Vf. Viştea Mare. Porţiunea de traseu dintre Viştea şi Moldoveanu e una un pic diferită de specificul crestei, Spintecătura Moldoveanului e asemănătoare cu creasta Craiului. Lucru care nu putea decât să mă bucure, un pic de "acţiune" în sfârşit.
view of Arpaşu Mic, Podragu and Buteanu |
În jur de ora 15-16 coborâm fain de pe Viştea Mare (lungă coborâre ce-i drept) până la Podragu ne aştepta un drum cam de 4 ore. Ne îndreptăm spre Vf. Uscioara şi Şaua Ozanelor.
Spre Vf. Podragu |
Îl lăsăm pe Moldoveanu în spate până la următoarea tură. De ceva vreme ne apucasem de cântat, în gând, fiecare după cum putea, pe porţiunea asta pusesem pe repeat "o ceresc părinte, îndurare! fă mai cald ca să nu îngheţăm". Trecem de Şaua Ozanelor şi ne oprim să admirăm căldarea Podul Giurgiului. Facem câteva poze şi pornim spre Şaua Podragului, în zare avem Vf. Tărâţa şi Podragu
Vârful Tărâţa |
A treia zi ne trezim devreme deoarece ne aşteptă drum lung (mai lung decât îmi imaginam). Am mai facut câteva poze cu lacul Podrăgel şi cu creasta Vf. Tărâţa şi Podragu care te ispitea la o tura până la Vf. Negoiu.
Pe drum vremea ne-a întors dosul şi ne-a băgat o ceaţă până la Cabana Turnuri, unde l-am gasit pe cabanier bine drojdit, bolborosea ceva cu "tea anyone?" :))
Cabana Turnuri |
ceata pe valea Podragului |
Drum lung până să coborâm de pe munte. (ajungeam mai repede dacă mergeam pe creastă), dar fetiţele astea fără cojones s-au speriat de vreme. Şi am ales să mergem pe vale. Am dat la un moment dat nas în nas cu una bucată Capră Neagră care, probabil, s-a speriat de vocea mea cristalină şi de mocile noastre nebarbierite, spre deosebire de caprele din Crai care mai stăteau şi la poze.:))) (cine ştie cunoaşte).
Salamandra de pe traseul de întoarcere a fost mai simpatică decat răhăţeii şi urmele de urs care le-am văzut pe drum. Adunăm şi o pungă cu pet-uri şi gunoaie pt. Let's Do It Romania, că deh, aşa e frumos, să strângem mizeria în spiritul LDIR.
Mare greşeală am facut să mă gândesc că ar fi bine să mă aşez pt. poza de sfârşit, l-am invocat pe Sf. Petru în 8 limbi şi cumva cumva mi-am flexat genunchi. Staţi liniştiţi, febra a ţinut doar 3 zile.
Rezervatia Zona Umeda Mandra |
Şi una veselă, aşa de sfârşit, din categoria umorului neoş românesc.
La sfârşitul celor 3 zile petrecute pe creasta Făgăraşului am reuşit să urcăm cu succes acoperişul României. Mulţumesc munţomanilor: Diana, Ana, Laura, Suzanne, Irina, Dorvi, Lefty, Bebe, Remi, Marius şi Jordan pt. clipele faine de pe munte!
Ne-am bucurat de vreme bună şi de un drum lung şi antrenant. Până la turele următoare vă urez noroc în sesiune pt cei care au şi ture faine pt. restul munţomanilor!
Voie bună, munţomani!