Astăzi, 26 ianuarie este o dată tristă pt. libertatea internetului, satele membre ale Uniunii Europene au semnat, în cadrul unei ceremonii derulate în Japonia, Anti-Counterfeiting Trade Agreement. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi aplicarea lui ar putea detrona ca repercursiuni celebre şi blamatele SOPA şi PIPA. România se află printre statele semnatare.
Reprezentanții Uniunii Europene au semnat astăzi la sediul Ministerului Afacerilor Externe japonez controversatul tratat ACTA, inițiat chiar de Japonia. Joe Nakano, adjunctul ministerial japonez pe probleme de afaceri externe, și-a exprimat în cadrul ceremoniei încrederea că semnarea acestui tratat va duce la o colaborare internațională eficientă, atât între țările europene, cât și alte state care au aderat sau vor adera la ACTA, în ceea ce privește protejarea proprietății intelectuale și combaterea pirateriei. Țările care au semnat astăzi tratatul sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie. La 1 octombrie 2011 ACTA a mai fost semnată de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore și Statele Unite.
”ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări, în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său,” aflăm din documentul De ce este ACTA un acord controversat?Şi de ce ar trebui să le pese membrilor Parlamentului European?, realizat de către realizat de către AccessNow.org în colaborare cu EDRi şi TACD și tradus în limba română de Asociația pentru Tehnologie și Internet.
Aflați cum și de ce ne afectează acest tratat aici.:
Concluzie
ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţa privată.
Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent.”
În studiu se arată că “acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta unrăspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedere problemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA”. (http://bit.ly/qwYwF4)
Îi încurajăm pe decidenţii politici europeni să ia în considerare în mod exhaustive implicaţiile ACTA.
În absenţa unor clarificări şi garanţii satisfăcătoare din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Justiţie, solicităm Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA.
Acest text, disponibil sub licență Creative Commons, a fost preluat de pe site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet – ApTI.
Surse: http://totb.ro/de-ce-este-acta-un-acord-controversat-si-de-ce-ar-trebui-sa-le-pese-membrilor-parlamentului-european
http://totb.ro/se-anunta-un-viitor-sumbru-pentru-libertatea-internetului-romania-a-semnat-acta
